Bula primeste ordin de incorporare. La recrutare se determina ca e retardat si comandantul ia hotararea sa-i dea livretul si sa-l trimita acasa. Vine o mobilizare pentru razbel si e chemat soldat Bula.
– Ce naiba sa facem cu asta ca daca-i dam arma ne impusca pe noi. Hai sa-i dam o pusca de lemn ca la cat e de prost nu-si da seama. Incepe razboiul, Bula infanterist, prima batalie, pusca de lemn nu tragea. Bula vine iritat nevoie mare la comandant:
– Domnu colonel, pusca mea nu bubuie ca si-a celorlalti…
– Ma, Bula, da prost esti! Trebuie sa spui in timp ce apesti pe tragaci ”Puschi, puschi, poc, poc!” asta e formula cu care merge orice arma.
Bula fericit, prima linie, carne de tun, inamicul atac cu blindate, toata lumea foc de voie, grenade, tunuri antitanc, tot tacâmul… Bula apasa pe tragaci si repeta intruna puschi, puschi, poc, poc. Cad inamici pe capete, explodeaza tancurile inamice. Bula in continuare in picioare – puschi, puschi, poc, poc!
Prost sa fii noroc sa ai. Bula ramâne singur cu un tanc inamic in fata. Bula din ce in ce mai repede tintind cu pusca de lemn catre tanc: puschi, puschi, poc, poc, puschi, puschi, poc, poc!
Tancul inainteaza si se opreste la un metru de Bula, se deschide turela si iese un individ rosu la fata ca un rac fiert bolborosind nervos: „Tanchi, tanchi, bum, bum, tanchi, tanchi, bum, bum!

Vorba lui Tutea :
,, Prostii au o scula care le tine loc de inteligenta – siretenia”

PS. Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 8.