Romanii emigranti. Oh, oh, subiectul asta mi-e foarte drag pentru ca de mult imi doream sa scriu scenariul unui film despre romanii emigranti si cum a evoluat viata lor in 23-24 ani de la revolutie, care sunt realitatile lor dar cu accent pe modul cum s-au integrat in societatile de adoptie. Treaba asta cu filmele romanesti despre avorturi ilegale si bisnitari romani nu mai este o carte de vizita iar accentul ar trebui mutat pe fapte/lucrui pozitive pentru a compensa imaginea negativa datorata hotilor si tiganilor. Nu, Romania si romanii din vest nu sunt toti menajere si ospatari. As filma in universitati, multinationale, spitale, centre de cercetare, acolo unde gasesti romani geniali, perfect integrati si internationalizati care merg in Romania sa-si vada familia dar nu plang de doruri si greutati. E timpul sa ne bucuram de globalizare, ca putem circula liber pentru a ne imbogati spiritual si nu material, ca putem sa traim unde vrem, cum vrem si cu cine vrem, ca suntem egali si pregatiti sa efectuam joburi calificate de knowledge migrants si expats. Astia sunt romanii din jurul meu si povestile lor de succes. Si nu, nu au case cu turle si masini scumpe pentru ca nu e relevant pentru ei. Investesc in vacante, carti, bicilete, masini hibride pentru ca vor o planeta mai buna si mai curata unde oamenii sunt egali indiferent unde s-au nascut pentru ca au acelasi bagaj genetic si skills-uri la nastere. Diferenta e facuta de ce faci ulterior, nu teritorialitatea. Mai bine ma opresc ca subiectul asta e prea fertil . Cu drag!
Si eu am plecat de aproape 13 ani din România, imi place aici, vremea in Irlanda nu e grozava dar m’am obisnuit. Aici am facut si facultate, aici am devenit ceea ce mi am dorit mereu sa fiu,