Totul a început în Franţa, unde o femeie de 35 de ani s-a plâns că i-a fost interzis accesul într-o piscină pe motiv că nu avea un costum de baie adecvat: purta un costum tradiţional, care o acoperea din cap până-n picioare. Trebuie precizat că, în Franţa, „conflictul civilizaţiilor” este în plină desfăşurare la nivelul portului veşmintelor aduse din lumea arabă odată cu milioanele de imigranţi sosiţi aici. Nu se ştie dacă femeia a revenit îmbrăcată altfel ca să poată face baie, dar vecinii de peste Canalul Mânecii s-au grăbit deja să le facă loc musulmanelor în piscinele lor. Pe bani, evident. Bazinele britanice vor fi rezervate în întregime în unele zile din săptămână, pentru că – o, da, mai e o regulă pe lângă cea privitoare la îmbrăcăminte – femeile nu se pot scălda la un loc cu bărbaţii. Polemica a ajuns şi în Italia, unde saiturile de discuţii se împart între chemări la toleranţă şi invitaţii la respectarea regulilor casei (ţării gazdă) şi a culturii (europene). Argumentul opozanţilor băii în burqini este că scalda nu ar fi tocmai igienică. Aşadar, fără burqini, dar cu bikini! Partea bună e că România scapă iarăşi neatinsă de asemenea probleme complicate de rezolvat: la noi, piscinele sunt rarităţi.

PS Ca să anticipez o întrebare, adaug că bărbaţii musulmani trebuie să poarte, atunci când merg la piscină, pantaloni cu talia suficient de înaltă cât să nu li se vadă buricul şi suficient de lungi cât să le ajungă până la genunchi