Valuri de emotie te invaluie, te iau prin surprindere. Calci din nou pe taram virgin, tocmai tu, cel care a crezut ca le-a vazut pe toate. Si, desi te incapatzanezi sa pastrezi prima emotie ca si cum ar fi ultima, din nou valuri de emotie te invaluie, te imbratiseaza cu mireasma lor dulce, iti adorm simturile ce le vrei incordate, ascutite si pe care le afisezi ca pe o bariera. Tocmai tu cel ce credea ca unele lucruri sunt simple si trebuie percepute ca atare cauti solutii la inexistente ecuatii, agatandu-te de vorbe ce odata au ascuns fapte, de fapte ce ar trebui sa devina istorii. Greselile tale ori ale celor din jur, dragi tie, te apasa, inca le simti ca o povara si te temi de regresia lor in viata ta. Dar…nu risti nu castigi.Nu iubesti, nu traiesti. Nu traiesti….doar functionezi. Ce legi? Ce alegi? Ce astepti?? Cauti inexistente defecte doar ca sa ai cu ce te obloji atunci cand, posibil, inexorabilul final va fi din nou nefericit?? Ori incerci sa legi si sa-ntelegi intregi povesti din cuvinte menite s-agite?Grea dilema. Inexistenta dilema. Tu alegi, pentru ca, peste tot si toate, exista o singura soarta. CEA PE CARE TI-O CLADESTI SINGUR….