În prezenţa unui public nemţean care a încurajat-o pînă şi-a pierdut el însuşi răbdarea şi a unui arbitru binevoitor, “naţionala” noastră ne-a amărît aseară mai tare ca oricînd! Pur şi simplu, ne-a băgat în boală! În ciuda modificărilor operate de selecţioner faţă de meciul pierdut la Zenica, ea n-a jucat prost, ci foarte prost, pe alocuri jenant.

A început confuz, parcă legată la ochi, pasînd mereu la adversar, din care pricină s-a şi văzut condusă de Luxemburg. În repriza secundă, România a preluat iniţiativa ca să se desprindă tîrziu şi chinuit, nu înainte însă de a fi oferit momente penibile, cîteva de-a dreptul caraghioase. Cu excepţia lui Mutu, autorul golurilor 1 şi 2, nici unul dintre “tricolori” nu merită remarcat, iar antrenorul lor, nici atît.

Veţi zice că azi important e să cîştigi, că nu conteză cum o faci. Şi dacă judecăm aşa, tot e necesar să ne aducem aminte pe cine am bătut cu chiu, cu vai: o formaţie de diletanţi, alcătuită din studenţi, poştaşi şi funcţionari pentru care fotbalul reprezintă o distracţie, nu o meserie. Tocmai de aceea, izbînda de sub Pietricica n-a schimbat nimic. Dimpotrivă, a alimentat starea de nemulţumire generală, provocată de evoluţiile dezamăgitoare din actualele preliminarii.

Unii vor afirma că s-a schimbat totuşi ceva. UEFA a suspendat-o pe Bosnia, contracandidată la locul 2, ceea ce înseamnă o şansă în plus pentru noi de a ajunge în barajul pentru Euro 2012.